ENGLEZUL DIN GARA DE NORD

Tatiana Niculescu a fost editor și redactor-șef al secției în limba română a postului britanic de radio BBC World Service, atât la Londra (1994-2004), cât și în România (2004-2008), este autoare de cărți de non-ficțiune, romancieră, dramaturg și traducătoare.
A studiat la Facultatea de Litere a Universității din București, absolvind ulterior și Institutul European de Jurnalism „Robert Schuman” din Bruxelles.
În anul 2006 a publicat prima sa carte de non-ficțiune, „Spovedanie la Tanacu”, urmată, în 2007, de „Cartea judecătorilor”. De atunci, autoarea a publicat numeroase titluri de succes, bazate pe o documentare riguroasă, care scot în evidență personalități sau diverse aspecte ale societății de-a lungul timpului.
Autor

TATIANA NICULESCU

Editura

Humanitas

Locul și anul publicării

București 2023

Pentru romanul „Englezul din Gara de Nord”, autoarea a folosit ca sursă de inspirație, așa cum mărturisește, o știre despre englezul Brian Spencer, care, la vârsta de 81 de ani, la puțin timp după declanșarea războiului între Ucraina și Rusia, tranzitează România prin Gara de Nord, spre Kiev. Pentru că nu cunoaște suficiente date din biografia acestuia, Tatiana Niculescu optează pentru un roman în care îmbină armonios evenimentele istorice reale cu ficțiunea.
Tatăl lui Brian Spencer este Walter Desmond Spencer, un pilot în aviația britanică, care își pierde viața în al Doilea Război Mondial, înainte ca fiul său să se nască. Scena separării dintre tinerii săi părinți ar putea să fie reprezentată de fotografia romantică ce servește drept imagine pentru coperta romanului. Însă, englezul din Gara de Nord este de fapt Brian Spencer, care e fascinat de tot ceea ce s-a petrecut de-a lungul istoriei în Europa de Est și readuce la viață trecutul pe care îl cunoaștem astfel prin ochii săi. Romanul prezintă evenimente marcante din istorie și se concentrează în mod deosebit pe Conferința Tolstoi, începută în ziua de 9 octombrie 1944, când, la întâlnirea cu Stalin, Churchill a împărțit prin procente, cu un creion pe o foaie de hârtie, Europa de Est. „Într-adevăr, Churchill și Stalin jucaseră fiecare câte un as de pică în același timp. Trișaseră de minune, fiecare sperând că va câștiga. Cel mai bine au înțeles cacealmaua asta oamenii din Europa de Est, care aveau să trăiască pe pielea lor realitatea procentelor, Cortina de Fier, Războiul Rece, răvășelile tranziției de după 1989.”
Biletul cu procentaje, descoperit de Brian Spencer în cadrul unei expoziții deschise la National Archives, l-a marcat profund, prin urmare își dorește să afle ce a stat la baza acelei împărțiri. Are o mulțime de notițe pe zeci de agende, a făcut numeroase călătorii, iar la începutul lui 2022, după ce soția îi murise și nimic nu îl mai ținea legat de Burton upon Trent unde își avea reședința, simte că trebuie să facă o ultimă călătorie spre Ucraina, în contextul izbucnirii războiului, pentru a-și clarifica anumite date ce au influențat și continuă să influențeze soarta lumii, fiind convins că agresivitatea Rusiei asupra Ucrainei din prezent are ca sursă tocmai acea decizie de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
„Privind în urmă, nu se putea gândi la el ca la un fiu, tată sau soț, deși fusese toate astea, și nu era mai rău decât alții. Viața lui de voluntar în zone de conflict armat îi era însă cea mai dragă și o socotea cu adevărat prețioasă. Cunoscuse oameni, pe unii chiar îi salvase de la moarte, văzuse locuri, trăise vremuri și întâmplări, despre care, să fi stat acasă, la Burton upon Trent, n-ar fi avut habar. El nu mai putea fi lăsat la vatră. Nici printr-un ordin oficial, nici printr-un ritual japonez, nici prin obligații de familie, căci nu mai avea nici soție, nici copii de crescut. Când se încheie un război mondial, e de înțeles să-ți vezi de viață. Dar nu poți fi lăsat la vatră când aperi dreptul omului de a fi om.”
Așadar, cu ajutorul personajului său, Tatiana Niculescu reconstituie o parte importantă a istoriei postbelice, într-un roman ce reprezintă o pledoarie pentru libertate, curaj și speranță în vremurile politice actuale.
Volumele care au constituit surse de documentare pentru autoare sunt amintite de aceasta în prefața romanului. De asemenea, la finalul cărții sunt atașate și câteva imagini edificatoare pentru evenimentele surprinse în roman.
Acest volum este disponibil pentru public, spre împrumut, la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila. Disponibilitatea titlului poate fi consultată în catalogul electronic al bibliotecii – https://toread.bjbraila.ro/opac.